Sunt inca aici.

    Si privind in urma vad multe,si cred ca oricare dintre noi ar vedea.Cred ca cu cat imbatranim tindem cateodata sa privim inapoi si sa incercam sa vedem macar putin din cat am fost ca sa ne comparam cu ceea ce suntem.

    Si daca as privi acum inapoi si as vedea copilul fara griji care crestea in perioada grea a tranzitiei din Romania as avea multe sa ii spun.Si primul lucru pe care probabil i l-as spune daca l-as avea in fata ochilor ar fi:"Copile,o sa faci multe greseli...".

    Da,cu asta as incepe o discutie cu mine cel de acum zece ani sau chiar cu mine acum sapte sau opt ani.I-as spune ca o sa greseasca mult in anii ce vor urma,fiind totusi constient ca el tot va gresi.I-as spune ca o sa se increada in oameni in care n-ar trebui sa se increada.I-as spune ca oamenii in care deja are incredere o sa-l tradeze si o sa-l faca sa sufere fara ca mai apoi sa aiba mustrari de constiinta.Constiinta?La unii oameni cred ca nu exista.Adolf spunea ca "e o inventie evreiasca".Da?Cred ca totusi jidanii au in multa constiinta decat unii romani care de-alungul acestei scurte vieti nu au dat nici un ban pe o sincera prietenie pe care le-am oferit-o.

    As continua prin a-i spune ca daca va incerca vreodata sa intre in gratiile cuiva epatand va gresi amarnic.I-as spune ca mai bine ar sta in banca lui si ar fi "fraier" decat sa devina mai "fraier" ca bufon in fata unor oameni care nu dau doi bani pe el.

    I-as spune sa nu aiba incredere in fete,si sa nu mai puna atata suflet.I-as spune ca asta o sa-l faca sa se zvarcoleasca nopti intregi si sa verse multe lacrimi.Poate ca m-ar intelege cand i-as spune ca ani de zile va suferi degeaba pentru ca niciuneia nu-i va pasa de sentimentele lui,niciu-neia careia el ii da importanta,si cu ocazia asta i-as mai spune si sa dea importanta altora,poate merita mai mult decat "alesele".

    Cred ca ar fi bine sa afle ca nu-i bine sa bea fara masura si nici sa se apuce de fumat.I-as spune cat va avea de suferit de pe urma acestor patimi care-i vor intra in sange si de care nu se va mai putea desparti multa multa vreme pe o perioada nedeterminata,cine stie,poate pana in sicriu.

    Si chiar daca i-as mai spune eu multe acestui copil,nu i-as spune niciodata sa urmeze turma,nu i-as spune niciodata sa renunte la ceea ce crede,chiar daca i-ar prinde mai bine sa fie mai tempe-rat si sa invete cand sa fie ceea ce este si cand sa se prefaca miseleste.

    Nu i-as spune niciodata sa nu devina un nationalist,pentru ca eu stiu ca si cu bune si cu rele asta m-a ridicat din mizeria incetosarii si mi-a spulberat multe indoieli.I-as spune ca pe calea asta va afla nenumarate patimi de orice fel din partea majoritatii celor din jur,dar in schimb va avea mereu,indiferent de imprejurari pe cativa prieteni aproape,numiti "camarazi",care il vor ajuta neconditionat si alaturi de care va indura orice.

    Si da,nu voi regreta niciodata ca am ajuns aici unde am ajuns.In ciuda vorbelor rele si a neajunsurilor,am cunoscut in aceasta lume oameni pe care nicaieri nu i-as fi putut intalni.Au fost poate visatori,idealisti la fel ca si mine,dar atunci cand a fost cazul au fost oameni ca nimeni altii si au stiut sa ma faca sa fiu mandru de ei.

    Sunt inca aici.Indiferent de dezamagirile pe care le am,indiferent de lipsa mea de speranta in fata realitatii crude sunt inca aici deocamdatata.Copilul de atunci nu ar intelege poate niciodata cum de am ajuns eu aici,dar numai ajuns aici adultul de maine isi va putea intelege starea.Asa a fost sa fie.Cum se spune,asta-i viata.Fiecare alege sa fie ceva in viata asta,fiecare imbratiseaza cate o valoare.Unii aleg sa se inchine banilor,altii femeilor,altii din muzica sau droguri isi cladesc zeitati.Eu,si unii dintre noi am ales sa ne inchinam celorlalti,unii mai multi ca noi care nici nu ne vad.Am ales sa ne facem griji tocmai pentru cei care acum ne marginalizeaza,si pot sa va spun ca pana la urma cineva trebuie sa o faca si pe asta.